Există iubiri care preced cuvântul și continuă dincolo de timp. În prezența mamei, sufletul își recunoaște prima lumină, primul adăpost și prima formă de rugăciune trăită prin atingere, prin sacrificiu și prin tăcerea care vindecă fără explicații.
Chipurile se destramă uneori sub greutatea lumii, însă legătura dintre mamă și copil rămâne una dintre puținele energii care traversează suferința fără să își piardă puritatea. Din această iubire se nasc puterea, memoria inimii și capacitatea spiritului de a continua să creadă în lumină.
Fiecare mamă poartă în ea o parte din ordinea sacră a creației. Iar fiecare suflet care își amintește acest adevăr își regăsește drumul către sine.
Pentru tine mamă
